Risipa alimentară este un fenomen din ce în ce mai întâlnit în societățile moderne. Statisticile arată că o treime din alimentele produse anual în întreaga lume pentru consumul uman – aproximativ 1,3 miliarde de tone - se pierd sau se risipesc.
Acest lucru afectează toate resursele folosite în procesul de producere al hranei, începând de la teren, energie și materie primă.
Dar nu este niciodată prea târziu să adoptăm noi obiceiuri alimentare care să ne ajute să folosim mai puține recipiente din plastic, să transformăm alimentele rămase în ingrediente utile sau să renunțăm la excesul de cumpărături.
Specialiștii au depistat câteva cauze care duc la risipa alimentară în țara noastră:
- Aprecierea greșită a cantități de alimente necesară
- Lipsa timpului care de multe ori ne determină să cumpărăm cantități mari de alimente, fără însă a avea clar în minte o listă realistă de produse.
- Neatenția în ceea ce privește data de expiarare a produselor
- Cumpărăturile de impuls, care de multe ori ne determină să cupărăm și produse de care nu avem neapărată nevoie
- Planificarea cumpătăturilor. Un meniu săptămânal ne ajută să cumpărăm exact ingredientele de care avem nevoie, evitând astfel să cumpărăm din impuls. - Folosirea paginilor de internet (lin către rețete) și a aplicațiilor pentru a găsi rețete cu ingredientele pe care le avem deja la dispoziție, astfel încât să folosim tot ce avem în frigider sau cămară.
- Monitorizarea produselor aruncate. Pentru o perioadă de câteva săptămâni notăm tot ce aruncăm. Putem astfel reconsidera unele obiceiuri de consum.
- Depozitarea corectă a alimentelor (link către depozitare). Păstrarea alimentelor la temperatura potrivită, separarea alimentelor care produc etilenă (de exemplu banana, avocado, roșii, mere, pepene galben) de cele sensibile la acest gaz( cum sunt morcovii, cartofii, vinetele, salatele).
- Conservarea alimentelor. Pusul murăturilor, fermentatul, congelatul sunt toate metode foarte eficiente prin care putem păstra hrana pentru mult timp.
- Datele de expirare. Ținând cont de aceasta putem planifica meniul în așa fel încât toate produsele să fie consumate înainte de a expira termenul de expirare.
- Păstrarea resturilor de la masă. Depozitate optim resturile de mâncare nu își vor pierde prospețimea. Este bine să le păstrăm în recipiente transparente pentru a nu uita de ele.
- Prepararea alimentelor în casă. De multe ori versiunea de casă a alimentelor este și foarte gustoasă și poate reduce deșeurile de plastic. Cele mai multe sosuri sau paste (hummus, fasole bătută) se găsesc în recipiente de plastic care la final ajung în coșul de gunoi. Majoritatea acestora se poate face foarte ușor acasă cu doar câteva ingredient, nefiind astfel necesară nici folosirea recipientelor din plastic.
- Transformarea verdețurilor în sosuri sau creme tartinabile. Salata sau spanacul pot fi amestecate ușor într-un blender împreună cu o cremă de brânză pentru a le transforma în cele mai bune și hrănitoare gustări.
- Donarea alimentelor unor cantine sociale, asociațiilor sau direct oamenilor care au nevoie de ele.