Obiceiuri și tradiții de Rusalii

Ce înseamnă sărbătoarea de Rusalii

Sărbătoarea de Rusalii sau Pogorârea Duhului Sfânt se prăznuiește la 50 de zile după Învierea Domnului, după Paști, în ziua Cincizecimii iudaice, zi care se mai numește și Cincizecimea sau Duminica Mare. În ziua de Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor din Noul Testament, evenimentul a avut loc în ziua Rusaliilor evreiești, Șavuot, sărbătoarea evreiască care cade în ziua a șasea a lunii Sivan. Din acest motiv, sărbătoarea creștină poartă denumirea de Cinzecime. Împreună cu sărbătoarea de Paști, Rusaliile sunt cele mai vechi sărbători creștine ce se prăznuiesc încă din vremea sfinților apostoli.

Tradiții și superstiții de Rusalii

În fiecare zonă a țării se respectă obiceiuri și tradiții de Rusalii, vechi de mii de ani. Oamenii le urmează cu sfințenie tocmai pentru a avea parte de sănătate și bunăstare și pentru a sta departe de boli sau de alte rele. Iată ce tradiții și superstiții sunt cunoscute de Rusalii:

• ● Oamenii obișnuiesc să-și împodobească casele și gospodăriile cu ramuri de nuc, tei, plop sau stejar, pentru a alunga gândurile rele și bolile. Ramurile de tei au o semnificație aparte de Rusalii. Se spune că teiul este copacul care ferește gospodăriile de duhurile rele sau de grindină.
  ● Ramurile de tei care sunt sfințite la biserică de Rusalii se folosesc ca leacuri tradiționale pentru tot restul anului.
• ● În anumite regiuni ale țării, de Rusalii se dansează jocul “Călușarilor”, un joc tămăduitor care aduce noroc și sănătate.
• ● De Rusalii, femeile fac descântece pentru a alunga relele. Acestea ung ușile cu usturoi pentru că, în felul acesta, cred ele, vor păzi casa de rele și de ghinion pentru tot restul anului.
• ● De asemenea, în unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a spori laptele acestora.
  ● Un obicei urmat în Ardeal este “Împănatul boului”. Mai mulți săteni se plimbă pe ulițele satului cu un bou împodobit din ornamente, iar preotul îl sfințește atunci când ajunge în fața bisericii. După un timp, boul este eliberat, iar o femeie tânără va trebui să îl ia și să ocolească o masă cu el. Tradiția spune că, femeia care va face asta se va căsători în anul ce urmează.
• ● Oamenii obișnuiesc să poarte leuștean în buzunare sau în sân, pentru a nu fi “luați de Rusalii”.

Ce nu este bine să faci de Rusalii

• ● De Rusalii nu este bine să mergi la câmp pentru muncile agricole. Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, nici în păduri. Se spune că te poți întâlni cu spiritele rele și îți pot face rău.
• ● Cine muncește de Rusalii se spune că va fi pedepsit de puterea ielelor, deoarece nu respectă această importantă sărbătoare așa cum se cuvine.
• ● De Rusalii nu trebuie să te cerți, iar dacă vei încălca asta, vei fi “luat de Rusalii”.
• ● Din ziua de Rusalii și timp de 9 săptămâni, nu se mai culeg ierburi de leac. În tradiția populară se spune că plantele au puteri vindecătoare numai până la Sânziene.
• ● Nu se merge la scăldat în ziua de Rusalii, pentru că este pericol mare de înec.

Cine sunt ielele de Rusalii

Sărbătoarea de Rusalii mai este denumită în popor și iele sau zâne rele. În credința populară, Rusaliile sunt spiritele morților care, imediat după ce au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștele cu cei vii, acestea au refuzat să se mai întoarcă în locurile de sub pământ și au început să facă rele oamenilor.

Oamenii care evitau să le denumească Rusalii, dar și pentru a le îmbuna, au decis să le dea diferite nume precum: iele, frumoase sau zâne.

În tradiția populară se spune că aceste spirite rele stau pe lângă izvoare și, prin cântecele lor, pot să ia mințile oamenilor și chiar să-i îmbolnăvească. Această boală nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului călușarilor. Așadar, ziua de Rusalii este o sărbătoare populară în fiecare regiune a țării. Este o zi nelucrătoare, ocazia perfectă pentru petrecere și bunăstare.