Boboteaza sau Botezul Domnului, așa cum este cunoscută sărbătoarea sărbătorită pe data de 6 ianuarie, este ziua denumită și Arătarea Domnului sau Epifania, care face parte din suita celor mai importante 12 sărbători creștine. Află ce semnifică ziua de Bobotează, dar și care sunt cele mai cunoscute și urmate tradiții de Bobotează.
Ziua de Bobotează, 6 ianuarie, este ziua care ne reamintește ce s-a petrecut la apa Iordanului. Este ziua în care a fost botezat Iisus Hristos în apele Iordanului. Din punct de vedere calendaristic, ziua de Bobotează reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă. Legenda zilei de Bobotează a pornit de la obiceiul sfințirii apelor și face referire la momentul în care Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, iar diavolii au venit pe râul Iordanului, pentru a împiedica taina botezului. Atunci, Dumnezeu a poruncit tuturor preoților să sfințească apele, iar toți diavoli au căzut sub ghețuri și s-au înecat.
Cea mai cunoscută tradiție de Bobotează spune că apa sfințită la biserică în această zi, care este luată de credincioși, nu se strică niciodată. Însă, apa sfințită nu poate fi folosită oricum, ci se poate bea doar timp de 8 zile, între 6 și 14 ianuarie. După aceste date, apa sfințită se poate folosi doar la stropit prin casă sau pentru udatul florilor.
În noaptea dinaintea Bobotezei, fetele își pun busuioc sub pernă, iar la degetul inelar își leagă un fir roșu de mătase. Toate acestea pentru a-și visa ursitul.
Tot în ziua de Bobotează se sfințesc apele, iar preoții aruncă o cruce în apă, după care mai mulți bărbați curajoși se aruncă. Se spune că cine găsește crucea aruncată de preot va avea noroc tot anul.
În anumite zone ale țării, femeile tinere sunt iordănite de femeile în vârstă. Acest procedeu este făcut prin udarea cu apă din fântână sau râu.
După sfințirea alimentelor, o parte dintre acestea se dau animalelor din gospodărie, pentru a fi protejate de boli.
În seara de Ajun, din bătrâni, se organizau practici de aflare a duratei vieții. Mai exact, înainte de culcare, oamenii luau cărbuni din vatră și îi denumeau cu numele membrilor familiei. Se spunea că primul membru care se va stinge din viață este cel al cărui cărbune s-a stins cel mai repede.
Se spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează urmează să se căsătorească în acel an.
La miezul nopții, înainte de Bobotează, se spune că animalele din grajd vorbesc despre locurile în care sunt ascunse comori.
Din bătrâni se spune că, dacă în această zi de Bobotează pomii sunt plini de promoroacă, atunci aceștia vor avea un rod bogat.
În ziua de Bobotează, pe vremuri, erau interzise certurile în casă și nici nu era voie să se dea bani cu împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.
De Bobotează nu se spală hainele, deoarece toate apele sunt sfințite. În anumite zone ale țării, tradiția spune că nici în următoarele 8 zile de la Bobotează nu este bine să speli.
În ajun de Bobotează se pregătește o masă bogată, asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului și toți membrii familiei se bucură de preparatele tradiționale. Pe masă se așează o față de masă specială pentru această zi, iar conform tradiției, pe fiecare colț al mesei se pune câte un bulgăre de sare, iar pe sub fața de masă se pune fân. Toate acestea pentru a avea un an mai bun și roditor.