Pentru parinti

Acum 3 luni

Ce trebuie să știe părinții despre alergiile alimentare la copii

Știm că nu este ușor, o alergie alimentară are un impact atât asupra celui diagnosticat cât și asupra familiei, în special a părinților care trăiesc cu stresul și îngrijorarea de a-și proteja copilul de reacții alergice grave atunci când sunt departe de casă.

Cu toții am fost copii și ne-am dorit să putem mânca orice și oricât, însă copilul alergic trebuie să-și înțeleagă realitatea și să învețe s-o controleze prin decizii alimentare asumate. Ca părinți modul nostru de a acționa are o influență majoră asupra copilului: este important să adoptăm o atitudine pozitivă vis-a-vis de alergia sa alimentară. Dacă atitudinea noastră este negativă, aceasta va fi dăunătoare pentru copil, care ar putea suferi și s-ar putea izola. Vorbiți cu fiul sau cu fiica voastră despre ce griji au și cum le pot rezolva. Validați-le emoțiile fără a-i judeca și asigurați-i că sunteți mereu alături de ei.

Dar înainte de de toate, trebuie să știm cu ce ne confruntăm, iar căutarea unui diagnostic și a unui tratament eficient poate constitui o provocare în sine. De aceea, haideți să aflăm mai multe despre ce este o alergie alimentară, care sunt simptomele, cum se pune diagnosticul și cum putem preveni reacțiile alergice.

Ce este o alergie alimentară?

Alergiile alimentare sunt manifestări clinice care apar după ingestia anumitor alimente. Sistemul imunitar reacționează negativ la aceste alimente prin supraproducția de imunoglobuline (de obicei, de tip E altfel numite IgE).

Efectele asupra corpului sunt multiple: mâncărime, roșeață pe piele, producție mucoasă etc. Aceste reacții rezultă din eliberarea mai multor substanțe pro-inflamatorii: histamina, leucotrienele și prostaglandina. Rețineți că sistemul imunitar nu reacționează împotriva tuturor componentelor unui produs alimentar, ci numai împotriva uneia sau a câtorva substanțe și este aproape întotdeauna vorba de o proteină; este imposibil să fiți alergic la zahăr sau grăsimi.

Totodată, trebuie făcută o distincție între alergia de tip imediat (mediată de prezența anticorpilor de tip IgE) și alergia tardivă non-mediată IgE (este mediată prin alte tipuri de reacții imune).

Un exemplu de reacție mediată-IgE este sindromul de alergie orală. Aceasta se declanșează în mod obișnuit după consumul anumitor fructe și legume crude și are ca simptome mâncărimi ale pielii, sau umflarea buzelor, gurii, limbii și a gâtului, iar în cazuri rare se poate instala chiar şoc anafilactic.

Alergia non-mediată IgE are manifestări gastrointestinale, cum ar fi proctocolita sau enterocolita. De pildă, proctocolita reprezintă reacția alergică la proteina din laptele de vacă și soia și se manifestă printr-o inflamație a intestinului gros la sugari altfel sănătoși care rezultă în prezenţa sângelui în scaun. Simptomele se rezolvă de obicei după îndepărtarea laptelui de vacă și soia din formula de lapte praf a sugarului și din alimentația mamei dacă acesta alăptează în continuare.

Care este diferența dintre alergia alimentară și intoleranța alimentară?

Unele reacții legate de alimente se numesc intoleranțe alimentare și nu sunt alergii deoarece nu afectează sistemul imunitar, deși unele simptome pot fi aceleași ca în cazul alergiilor alimentare. Intoleranța la lactoză este un exemplu de intoleranță alimentară care este deseori confundată cu o alergie alimentară. Intoleranța la lactoză este atunci când o persoană are probleme cu digerarea zahărului din lapte, numit lactoză.

De ce apar alergiile?

Diferite ipoteze sunt studiate pentru a explica originea creșterii numărului de alergii alimentare:

     Importul de alimente mai variate, care ne diversifică dietele și ne expun la produse exotice;

     Poluarea aerului (care scade considerabil nivelul de toleranță);

     Manipulări tehnologice ale industriei agroalimentare;

     Scăderea alăptării la nou-născuți;

     Igiena excesivă la copii împiedică dezvoltarea optimă a sistemului imunitar;

     Consumul timpuriu al anumitor alimente sau consumul exagerat al unor alimente în timpul copilăriei.

Când apare alergia alimentară la copii?

Alergiile alimentare apar de obicei înainte de vârsta de 4 ani. La această vârstă, sistemul digestiv, precum și sistemul imunitar nu sunt încă dezvoltate complet, făcându-le mai sensibile la alergii.

Care sunt principalele alimente alergene?

Cele mai multe alimente alergene nu sunt aceleași de la o țară la alta. De exemplu, în Japonia, alergia la orez predomină, în timp ce în țările scandinave, alergia la pește.

Copiii pot fi alergici la orice aliment, dar cele mai comune alergii sunt la următoarele alimente:

     Lapte

     Ouă

     Arahide

     Soia

     Grâu

     Nuci (fructe cu coaja tare precum caju, migdale, fistic etc.)

     Peşte

     Fructele de mare.

Alergia la laptele de vacă este cea mai frecventă la sugari înainte de introducerea alimentelor solide. În general, copiii sunt mai sensibili la alergenii de origine animală (lapte de vacă, ouă, pește), dar aceste alergii alimentare pot dispărea la vârsta adultă. Alergiile care tind să persiste pe tot parcursul vieții sunt alergiile la arahide, nuci, pește, fructe de mare și susan.

Alergiile la alune, nuci, pește și fructe de mare sunt frecvent implicate în reacțiile anafilactice.

Ce sunt alergiile încrucișate?

Unii oameni care știu că sunt alergici la un anumit aliment preferă să se abțină de la a consuma alimente din aceeași familie. Acestea alergii la substanțe care sunt similare din punct de vedere chimic. Astfel, o persoană alergică la laptele de vacă este probabil să fie alergică la laptele de capră, din cauza asemănării proteinelor lor.

Cu toate acestea, cel mai bine este să consultați un medic înainte de a lua o astfel de decizie, deoarece excluderea alimentelor poate crea deficiențe. Testele cutanate dezvăluie alergii încrucișate.

Care sunt simptomele unei alergii alimentare?

Natura și intensitatea simptomelor alergiilor alimentarelor variază de la o persoană la alta. Înainte de orice diagnostic, rolul vostru ca părinte implică atent observarea a tot ceea ce pare "anormal" în reacțiile copilului. Simptomele apar pe piele în majoritatea cazurilor sub formă de roșeață, însă uneori iau și alte forme:

     Simptome cutanate: mâncărime, erupții cutanate, înroșire, umflarea buzelor, a feței și a membrelor;

     Simptome respiratorii: șuierături, senzație de umflare a gâtului, dificultăți de respirație, senzație de sufocare;

     Simptome digestive: crampe abdominale, diaree, colică, greață și vărsături;

     Simptome cardiovasculare: paloare, puls slab, amețeli, pierderea conștienței.

În cazul unei reacții anafilactice, simptomele trebuie să fie foarte pronunțate. De obicei mai mult de un sistem este afectat (cutanat, respirator, digestiv, cardiovascular) și există o scădere a tensiunii arteriale. Acest lucru poate duce la pierderea conștiinței. Dacă sunt afectate mai multe zone ale corpului, reacția poate fi severă sau chiar pune în pericol viața.

Cum se pune un diagnostic?

Medicul pediatru va efectua un interviu despre istoricul personal și familial: veți primi întrebări despre apariția simptomelor, conținutul meselor și gustărilor etc.

Acesta vă va îndruma, dacă este necesar, la un specialist pentru o evaluare alergologică:

  • Testarea cutanată (fezabile la copii de la șase luni) - O picătură dintr-o serie de soluții, fiecare conținând o cantitate mică de alergen, se aplică în diferite locuri de pe piele. Apoi, cu ajutorul unui ac, pielea este ușor înțepată acolo unde este extractul.
  • Testarea serologică - Acesta măsoară cantitatea de anticorpi (IgE) specifice unui anumit produs alimentar dintr-o singură probă de sânge.

Cum se tratează alergiile alimentare?

Nu există nici un tratament pentru a te vindeca de alergii alimentare și cel mai bun mod de a preveni reacțiile alergice este evitarea alimentului “vinovat”. Părinții copiilor alergici sunt sfătuiți să contacteze medicul pentru a-i ajuta la adoptarea unei diete echilibrate. Acest lucru este important pentru a nu dezvolta deficiențe alimentare din cauza eliminării unui tip de hrană și pentru a evita riscul de instalare a tulburărilor de alimentație.

În cazul unor reacții minore, antihistaminicele pot ajuta la reducerea simptomelor. Aceste medicamente pot fi luate după expunerea la alimente care provoacă alergii pentru a ajuta la ameliorarea roșeții și pentru a calma mâncărimea sau urticaria. Cu toate acestea, antihistaminicele nu pot trata o reacție alergică severă. În schimb, corticosteroizii, sunt utilizați pentru edeme și mâncărimi mai severe.

Anafilaxia necesită asistență medicală imediată și trebuie tratată cu o injecție cu epinefrină (adrenalină). Acest medicament are acțiune imediată și ajută la deschiderea căilor respiratorii, îmbunătățirea tensiunii arteriale și accelerarea ritmului cardiac. Indiferent unde se duce, copilul trebuie să aibă autoinjectorul cu el. După administrarea epinefrinei, apelați întotdeauna 112 și spuneți-le că cel mic are o reacție alergică gravă și poate avea nevoie de mai mult epinefrină.

Cum să preveniți o reacție alergică?

Alergiile alimentare sunt o provocare mare pentru mulți copii, iar ca părinte sunteți principalul lor protector.

Este normal să fiți îngrijorat de alergiile alimentare ale copilului tău, dar sunt pași pe care îi puteți lua pentru a-i ajuta:

  • Citiți mereu eticheta de pe un produs alimentar pentru a vă asigura că nu conține un ingredient la care copilul este alergic. Chiar dacă aveți impresia că știți din ce ingrediente este compus un produs alimentar, eticheta trebuie verificată. Etichetele produselor alimentare sunt obligate să menționeze în mod clar dacă conțin orice alergeni alimentari obișnuiți.
  • La restaurante spuneți-i din start chelnerului despre alergia alimentară de care suferă copilul vostru. El sau ea ar trebui să știe cum se prepară fiecare fel de mâncare și ce ingrediente sunt folosite. Întrebați despre preparate și ingrediente înainte de a comanda. Dacă chelnerul nu știe să răspundă întrebărilor voastre, cereți să vorbiți cu managerul sau cu bucătarul.
  • Educați-vă prietenii, familia, colegii și profesorii copilului în legătură cu folosirea autoinjectorului cu epinefrină
  • Înainte de a intra în școală, trebuie să vă învățați copilul să poată spune "NU" atunci când i se oferă mâncare. Trebuie să înțeleagă că poate mânca doar mâncarea permisă pentru a se proteja. Arătați-i că există întotdeauna o alternativă, modificând sau înlocuind alimentele interzise.
  • După diagnosticare, puneți accentul pe ce alimente sigure poate consuma copilul vostru și nu pe ceea ce el sau ea nu poate avea. Începeți cu preparate simple cu ingrediente simple.

Cu cât micuțul vostru va înțelege de ce luați măsuri de precauție pentru a evita o reacție alergică (de exemplu: citiți etichetele produselor alimentare), cu atât mai mult va fi înclinat să vă adopte comportamentele și să se protejeze singur.

Vă dorim multă sănătate!

X

Adaugă adresa de e-mail pentru a putea descărca fișierul.

« inapoi la sfaturi