Ziua de Sfântul Andrei este o sărbătoare însemnată în tradiția românească.
Sfântul Apostol Andrei este primul apostol care a propavaduit geto-dacilor din Dobrogea Evanghelia. Acesta a fost proclamat Ocrotitorul României în 1997.
Originea numelui
Numele este un derivat al numelui grecesc “Andreas” care semnifică “viteaz”.
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sfântul Andrei
Sărbătoarea de Sfântul Andrei este considerată în cultură românească că fiind un echivalent al sărbătorii de Halloween. Se consideră noaptea de Sfântul Andrei, una magică, în care hotarele dintre cele lumești și cele nelumesti dispar, iar sufletele celor dispăruți umblă printre oameni. Pentru a alungă spiritele rele, se pune usturoi peste tot în casă și în curte. Un alt obicei este acela de a întoarce toate vasele și cănile cu gură în jos pentru a nu lasă spiritele să între în casă.
În unele zone, în noaptea de Sfântul Andrei, fetele nemăritate își pun busuioc sub pernă cu speranța că își vor visa viitorul soț.
Un alt obicei este pusul grâului la încolțit. În popor se spune că dacă va crește mare și des până la Anul Nou, anul viitor va fi mai bun, mai bogat.
În unele zone din țară, se pun 12 cepe în vase, fiecare ceapă reprezentând o luna a anului. Acestea sunt lăsate până la Crăciun, pentru a vedea cum va fi vremea în anul care urmează. Cepele stricate arată că lunile respective vor fi cu vreme rea, iar cele încolțite arată lunile cu vreme frumoasă.